„Fiindca ei nu incetau sa-L intrebe, El S-a ridicat in sus si le-a zis: `Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintai cu piatra in ea`.” (Ioan 8,7)

          A doua zi, dis de dimineata, Isus S-a intors la templu. Asezandu-Se, El a inceput din nou sa invete norodul. Deodata, ceva L-a intrerupt. Cativa carturari si farisei, tarand intre ei o femeie ingrozita, s-au apropiat de El. Trantind-o cu brutalitate in fata Lui, ei au anuntat: „Invatatorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar cand savarsea preacurvia. Moise, in Lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre astfel de femei: Tu, dar, ce zici?” (Ioan 8,4.5).

         Legea lui Moise prevedea pedeapsa cu moartea pentru adulter, atunci cand era implicata o femeie casatorita, dar nu specifica modul in care sa fie omorata. Legea prevedea omorarea cu pietre doar atunci cand era vorba despre o femeie logodita (Deuteronom 22,23.24).

         Multi se gandeau ca lui Isus Ii va fi mila de femeie, pentru ca stiau dispozitia Sa de a ierta. Daca ar fi dat dovada de indulgenta, L-ar fi putut acuza de nesocotirea legii. Daca avea sa fie de acord cu condamnarea la moarte a vinovatei, El ar fi uzurpat prerogativa exclusiva a Romei de a rosti o sentinta de moarte. Asa cum se intampla cu majoritatea comploturilor, nici acesta nu-I lasa lui Isus nici o alternativa. Domnul Isus privea scena - femeia tremurand, plina de rusine, mai marii cu fete incruntate si aspre, lipsiti de orice simtamant de mila. Spiritul Sau curat si fara pata a fost scarbit de spectacolul acesta. Fara sa dea vreun semn ca a auzit intrebarea lor, El S-a oprit si, lasand privirile spre pamant, a inceput sa scrie pe nisip. Pentru a-L prinde pe Isus in cursa, ei aranjasera lucrurile in asa fel, incat ea sa cada in ispita. Ei trecusera cu vederea, in mod selectiv acele prevederi ale legii care afirmau ca atat, barbatul, cat si femeia prinsa in adulter trebuia sa sufere aceeasi pedeapsa. Unde era cealalta parte vinovata?

         Clipele au devenit minute. Cand privirile acuzatorilor, care o urmareau pe cea a lui Isus, cazura asupra caldaramului, la picioarele Sale, glasurile le amutira. Acolo, scrise inaintea lor, erau secretele vinovate ale propriilor lor vieti. Ridicandu-Se si fixandu-Si ochii asupra mai marilor care uneltisera impotriva Lui, Isus spuse: `Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea`… Si plecandu-Se iarasi, continua sa scrie” Inaintea barei de judecata a cerului, acei barbati erau mai vinovati decat femeia, si ei stiau foarte bine lucrul acesta.