Anul trecut, UNESCO le-a făcut numărătoarea: 774 milioane de analfabeţi pe tot globul. Când spunem analfabeţi, ne gândim, desigur, la Africa Subsahariană, la ţările arabe, la Cuba sau la Argentina. Surpriză!

Chiar şi ţările care se mândresc cu un nivel ridicat de civilizaţie au analfabeţii lor. În SUA, 50% din liceeni cred că Sodoma şi Gomora sunt căsătoriţi . O familie de nivel mediu din Philadelphia are în casă o singură carte: cartea de telefon . Cât despre elevii români, aceştia cred că „Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor”, „creierul este un organ oarecum indispensabil capului”, iar „capitala SUA este Casa Albă”. Glume amuzante, dar Comisia Europeană ne spune verde în faţă: 53% dintre adolescenţii români nu înţeleg ceea ce citesc. În plină civilizaţie, eticheta a fost lipită: analfabetism funcţional.

   
 Analfabetismul funcţional  se referă la incapacitatea individului de a folosi deprinderile de citire, scriere şi utilizare a calculatorului în situaţiile de zi cu zi. Nu e vorba de inabilitatea de a citi, ci de inabilitatea de a înţelege ceea ce citeşti. O persoană analfabetă funcţional are dificultăţi în completarea unui formular, nu înţelege instrucţiunile scrise, descifrează cu greutate un articol de ziar, semnele de circulaţie, nu ştie să consulte un dicţionar sau orarul autobuzului. Aceste persoane devin subiecte ale marginalizării sociale, prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire, de stres şi au venituri mai mici. Există, de asemenea, o corelaţie între crimă şi analfabetismul funcţional: 70% din deţinuţii adulţi şi 85% din delincvenţii juvenili aflaţi în închisorile americane au fost clasaţi ca analfabeţi funcţionali în anul 2000, potrivit National Institute for Literacy.

 
Premiul întâi cu coroniţă
  
Raportul anual privind sistemele comunitare de educaţie, dat publicităţii de Comisia Europeană (CE) în luna iulie 2008, situează ţara noastră în coada listei la criteriul ştiinţă de carte. Indicatorii pe baza cărora s-au tras concluziile sunt : absolvirea de studii universitare, renunţarea timpurie la şcoală, nivelul de înţelegere şi interpretare a textelor citite, numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţă şi tehnologie, precum şi participarea adulţilor la activităţi de învăţare pe parcursul vieţii. În anul 2000, la Lisabona, CE îşi propunea o reducere cu cel puţin 20% a analfabetismului, și până în 2010 90% dintre elevi să nu mai abandoneze şcoala timpuriu (la 18-24 de ani) şi 85% dintre tineri să absolve liceul. 
  
La 8 ani de la încheierea tratatului, printre ţările din Uniunea Europeană (UE) corigente la educaţie se numără şi România, cu bulinele negre de rigoare:
Unul din doi adolescenţi români cu vârsta de 15 ani are dificultăţi de citire şi înţelegere a unui text 53% dintre adolescenţii români sunt analfabeţi funcţional, procent de peste două ori mai mare decât media UE (24%). "Este o problemă reală. Capacitatea de a citi este o competenţă-cheie pentru învăţarea continuă", a declarat comisarul european pentru Educaţie, Jan Figel. Mai alarmant decât acest procent este de fapt trendul analfabetismului: de la 41,3 % în 2000, la 53,3 % în 2008. Cu excepţia Bulgariei, care se plasează pe locul imediat următor, cu 51%, restul statelor din fostul bloc comunist au rezultate mult mai bune decât România, Cehia înregistrând 24%, Ungaria 20%, iar Polonia 16%. Adolescenţii care citesc cel mai bine sunt finlandezii, doar 4,8 procente având probleme de lecturare, urmaţi de irlandezi şi de estonieni. La nivelul întregii Uniuni Europene, procentul populaţiei cu probleme de înţelegere a crescut de la 21%, în 2000, la 24%, în 2008.  "Citirea unui text nu înseamnă nimic dacă nu i-ai înţeles mesajul. Raportul arată că la nivelul elevilor de liceu neînţelegerea unui text e echivalentă analfabetismului funcţional pe piaţa muncii, adică elevii nu au capacitatea de a face corelaţii între secvenţele de informaţie cuprinse într-un text", trage un semnal de alarmă Florin Colgeac, preşedintele Edu-Gate (Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi).
  
Unul din cinci tineri români are doar opt claseRata tinerilor care îşi întrerup studiile după terminarea gimnaziului plasează România între primele cinci state europene ce se confruntă cu abandonul şcolar timpuriu. În ce priveşte numărul celor care renunţă de timpuriu la şcoală, pe primele poziţii se află Malta şi Portugalia, iar cei mai mulţi tineri interesaţi de continuarea studiilor sunt în Cehia, Polonia şi Slovacia.
Dacă în ţara noastră 19% dintre elevi părăsesc devreme şcoala, în Malta putem vorbi de o rată de 42%, iar în Portugalia procentul înregistrat este de 39. În anul 2006, circa şase milioane de tineri europeni au părăsit prematur sistemul educaţional, deşi Comisia Europeană îşi propusese să reducă această cifră la numai două milioane.
În România, rata abandonului şcolar s-a triplat în 2007, faţă de 2000, iar peste 70.000 de copii sunt nevoiţi, în prezent, să muncească în loc să înveţe, potrivit unui studiu realizat de organizaţia neguvernamentală Salvaţi Copiii. Muncile în care sunt implicaţi copiii îi transformă într-o categorie socială extrem de vulnerabilă. Ei sunt obligaţi, pentru a supravieţui, să cerşească, să distribuie droguri, să spele parbrize sau să întreţină relaţii sexuale şi riscă zilnic să fie abuzaţi fizic şi psihic. O treime dintre copiii obligaţi să muncească sunt analfabeţi, 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit, unul din cinci astfel de copii nu a fost niciodată la şcoală, iar opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt romi.

 
1% din români învaţă pe tot parcursul vieţii

Abia 11% dintre românii cu vârsta între 25 şi 64 de ani se pot mândri cu o diplomă de studii universitare, ceea ce reprezintă jumătate din media UE. Procentul este dublu în cazul Bulgariei şi de trei ori mai mare în cazul Estoniei. Până şi Croaţia, care nu este stat membru UE, are un rezultat mai bun decât România (16,3%).
Participarea la programele de învăţare de-a lungul vieţii plasează Bucureştiul pe ultimul loc în UE. Doar 1,3% dintre românii de vârstă activă nu s-au mărginit la obţinerea unei diplome, urmând diverse stagii de calificare, procent ce nu este egalat decât de cel al Bulgariei. În Suedia, de pildă, unu din trei adulţi a participat la programele de formare continuă, Danemarca înregistrează 29%, Marea Britanie 26%, iar Olanda 15%. În UE, media adulţilor care recurg la învăţare activă de-alungul vieţii este, în prezent, de 9,7%, în creştere de la 7,1% în 2000.
"Aproape o treime din forţa de muncă comunitară nu şi-a definitivat studiile liceale şi aproximativ un sfert din copiii în vârstă de 15 ani din Europa nu pot citi. Aceste milioane de europeni vor întâmpina dificultăţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte propria dezvoltare, ca să nu mai vorbim de găsirea unui loc de muncă", a avertizat oficialul european, Jean Fige.l 
În România, aceste cifre incredibile au fost primite cu scepticism şi nu au declanşat îngrijorare printre oficiali, ci dimpotrivă, o reacţie tipic mioritică: europenii ne persecută. Insă şi evaluările naţionale , neluate în seamă, spun acelaşi lucru. Potrivit Programului Internaţional OECD de Evaluare a Elevilor, România ocupă poziţia 34 din cele 42 de ţări participante. Conform evaluării EDU CER din 2007, învăţământul românesc este încremenit în paradigma comunistă a ultimilor 30-40 de ani. Aprecierea SAR, 2007, este la fel de tranşantă: învăţământul românesc este fabrică autohtonă de mediocritate.


  
Planeta analfabeţilor

  
Din cele 774 de milioane de analfabeţi, 64% sunt femei, potrivit UNESCO . Mai mult de 72 milioane de copii nu sunt şcolarizaţi. Tot UNESCO lansează un avertisment privind analfabetismul în Europa: 9 milioane de analfabeţi în centrul şi estul continentului (2008 Education for All Global Monitoring Report), cu toate că rata alfabetizării este de 96%. De asemenea, unul din şase adulţi britanici este lipsit de abilităţile de scriere şi citire ale unui copil de 11 ani. În fiecare an, 100.000 de elevi britanici părăsesc şcoala analfabeţi funcţional, scria ziarul britanic Daily Telegraph, în iunie 2006.
  
În  SUA, nivelul alfabetizării este de 99%. Cu toate acestea, în fiecare an, 2 milioane de persoane se adaugă numărului de analfabeţi funcţional care a atins 40-44 milioane de persoane (21-23% din adulţi). Statisticile creionează o realitate îngrijorătoare: 50 milioane de americani nu depăşesc nivelul clasei a patra la citire, 20% din absolvenţii de liceu pot fi clasificaţi ca analfabeţi funcţional (National Right to Read Foundation), iar 43% din analfabeţii funcţionali trăiesc în sărăcie (National Institute for Literacy).
În fiecare an, guvernul american cheltuie 10 miliarde de dolari pentru combaterea analfabetismului. Un studiu despre nivelul alfabetizării şi locul de muncă, publicat de Northeast Institute în 2001, a concluzionat că pierderi de miliarde de dolari în afaceri (productivitate scăzută, greşeli, accidente) s-au datorat analfabetismului funcţional.
Pioșenie analfabetă „Degeaba ştii să citeşti dacă nu ai citit niciodată Biblia!”, este motto-ul campaniei de citire a Bibliei, iniţiat de Institutul de studii biblice Sola Scriptura. În acest context, putem vorbi de analfabetism biblic. Din păcate, spunea Woodrow Kroll, preşedintele fundaţiei Back to the Bible, analfabetismul biblic nu ţine de incapacitatea de a citi şi înţelege Biblia, ci de neglijarea Scripturii . Statistici citate în The Baptist Standard, în decembrie 2000, confirmă răspândirea analfabetismului biblic:
•    Sondajele Gallup arată că aproape jumătate din americani nu pot numi prima carte a Bibliei, numai o treime ştiu cine a rostit predica de pe munte (mulţi îl numesc pe Billy Graham, nu pe Isus), iar un sfert nu ştiu ce se sărbătoreşte de Paşte.
•    Statisticile Barna spun că 12% din creştini cred că soţia lui Noe este Joana d’Arc.
•    În timp ce 80% din americanii chestionaţi puteau numi ingredientele unui Big Mac sau numele membrilor trupei Beatles, doar 6 din 10 ştiau porunca a şasea.
Statisticile nu surprind prea mult având în vedere că secularismul nu include religia pe lista sa de priorităţi. Surpriza vine din altă parte: analfabetismul biblic este prezent şi în biserici. În 1999, revista Christianity Today prelua un studiu efectuat la Colegiul Biblic Wheaton:
•    Jumătate din studenţi nu puteau pune în ordine evenimentele biblice: Moise în Egipt, naşterea lui Isaac, moartea lui Saul, exilul lui Iuda.
•    O treime nu l-a identificat pe Matei dintr-o listă cu nume din Noul Testament.
•    Doar 20% din cei chestionaţi puteau plasa călătoriile lui Pavel în Faptele Apostolilor.
•    67% nu ştiau că predica de pe munte apare scrisă în Noul Testament.
Surprinzător, 92% din americani au o Biblie în casele lor. George Gallup spunea că americanii respectă sau chiar adoră Biblia, dar nu o citesc. De ce nu citesc oamenii Biblia? Tyndale House  Publishers a căutat răspunsul şi a aflat că 64% din americani nu citesc Biblia pentru că sunt prea ocupaţi, iar 80%  pentru că este greu de înţeles.
Woodrow Kroll găseşte o explicaţie pentru această stare de fapt: „când vorbim de analfabetism biblic în America nu ne referim la incapacitatea de a citi, ci la alegerea de a nu citi. Analfabetismul biblic a devenit o epidemie în America.” Şi ar trebui tratat ca o “urgenţă medicală”, după cum spunea George Gallup jr.

  
  
www.semneletimpului.ro